Educația – ca amenințare la siguranța națională

Amalia Sterescu \ Educația – ca amenințare la siguranța națională

Am participat recent la o dezbatere publică pe tema ”Dascălul secolului XXI – vocație sau provocare?”
Am avut astfel oportunitatea de a vorbi în cadrul acestui forum și de a oferi perspectiva cuiva care a lucrat 16 ani într-un mediu corporatist global, stând la masă cu profesioniști din 51 de țări ale lumii, conducând echipe cu bugete de 2 miliarde de dolari și gestionate de tineri, tineri români cu o medie de vârstă de 26 de ani. Perspectiva mea este cea a managerului ce a angajat sute de tineri absolvenți începând cu 1997 încoace și care s-a lovit nu numai de lipsa unor competențe necesare mediului de business, dar și de false așteptări din partea tinerilor absolvenți sau lipsa lor de ghidare în carieră. Pe de altă parte sunt o mamă a 3 băieți mici ce a decis să își crească și să își educe copiii în această țară și perspectiva mea este și cea unui părinte ce știe că ai săi copii nu mai concurează doar cu elevi din școală sau liceul cel mai bun din oraș, ci cu o Europă întreagă în contextul globalizării.

Când vine vorba de dascălul român al secolului XXI iată câteva idei personale exprimate și cu ocazia forumului
menționat:
1. Nevoia de vocație
Câți dintre Dvs. oare v-ați ales profesia fiind inspirați și motivați de un profesor/dascăl drag? Mi-am întrebat recent prietenii online – ce apreciau la acel dascăl drag ce le-a marcat într-un fel viața. Iată câteva din răspunsuri:
• Știa să mă motiveze!
• Era calm!
• Se adapta fiecărui copil!
• Era flexibilă!
• Deschis către interdisciplinaritate!
• Povestea extraordinar!
• Ne dădea sugestii utile, dincolo de curriculă!
• Folosea umorul!
• Pentru elevi si nu împotriva lor!
• Ne șlefuia comportamentul!
• Ne ghida în carieră!
Fiindcă da, cred cu tarie ca dascalii cu vocatie au puterea de a schimba destine.
Am prieteni profesori și știm cu toții că a fi dascăl/profesor vine la pachet cu o serie de frustrări. Ce am admirat la acești oameni este că puteau oricând să-și schimbe cariera pentru un venit mai bun, puteau oricând să aleagă un câștig mai facil și mult timp i-am acuzat eronat de lipsa de simț practic. Și apoi am înțeles: unii oameni își descoperă vocația de timpuriu, alții sunt în căutarea ei o viața. Acești profesori de care vă vorbesc au înțeles demult că asta e vocația lor, asta e misiunea lor în viață: aceea de a deschide minți și de a croi destine!

2. Nevoia de adaptabilitate la schimbare și la tehnologie
Cred cu tărie că numai dascălii cu vocație vor găsi căi inedite de a se adapta la schimbările tehnologice ce vor impacta, sper eu, și procesul educațional din România; semnele se văd. Să fim realiști și să nu ne mai pitim în spatele sistemului, tehnologia impactează deja actul educațional în lumea întreagă:
– Caligrafie vs. tastatură?
– Tabla clasică vs. tabla interactivă?
– Lecții pe caiet vs. lecții pe tabletă/PC ce pot fi postate în mediul digital la care pot avea acces toți elevii?
– Predare face to face vs, predare la distanță?
– Jocuri educaționale online vs. jocuri mai puțin imaginative specifice învățământului formal?
– Memorare vs. acces la informație și stimulare cu întrebări creative?
– Lucrul individual sau lucrul în echipa de proiect?
– Încurajăm eșecul și îl facem parte a succesului sau continuăm să-l penalizăm?
– Săli de clasă clasice sau spații de învățare?
– Evităm tehnologia sau o acceptăm și o integrăm în procesul nostru educațional? Deoarece copii o fac uneori înainte
dascălilor lor..
Nu numai dascălii trebuie să se adapteze, ci un întreg sistem.

3. Nevoia de parteneriere
Când vine vorba de educație, rezultatele nu ne pică din cer, ci ar trebui să fie rodul unor strategii pe termen lung pentru că viziunea fără de acțiune rămâne doar halucinație! Așadar, pentru a fi eficienți e nevoie de un dialog constant între mediul de business și mediul educațional – în prezent avem doar o mare fractură. E nevoie de o permanentă adaptare a curriculei de învățământ la nevoile mediului de afaceri astfel încât să evităm dezacordul continuu de care ne lovim în prezent. Când vine vorba de părinți și aici avem un decalaj între așteptările lor uneori nerealiste și ceea ce poate oferi în mod concret un sistem învechit de învățământ cu dascăli prost remunerați și motivați. Asta nu înseamnă că nu putem avea și aici o formă de dialog constant.

Am reținut multe puncte de vedere interesante ale celorlalți vorbitori: faptul că în lunga călătorie de la 3% din PIB la minim 8% necesari învățământului – sunt bariere de tot felul care se cramponează de sloganul: „când vom câștiga noi alegerile vom…” Faptul că s-a pierdut respectul față de meseria de dascăl și reparația se poate face nu numai prin metode de motivare monetare, dar și prin instituirea unor certificări adecvate pentru profesori și al unui plan de carieră cu mai multe opțiuni. Am reținut, de asemenea, nevoia introducerii evaluării actului educațional, dar și a școlii de profesori, căci universitățile noastre numai asta nu produc astăzi.

O idee, ce aparține Domnului Profesor Marian Stas, președintele Asociației „Clubul Liderii Mileniului Trei” mi-a rămas înfiptă în memorie: „Timpul răbdării și al pașilor mici a trecut! În viitor, Centrala nucleară de la Cernavodă, sistemul de transporturi românesc și alte obiective strategice vor fi conduse de cei ce sunt pe băncile scolii astăzi (apropos 60% din profesorii noi intrați în învățământ fac greșeli gramaticale, conform unui studiu recent). Așadar învățământul nu este numai o investiție, ci o problemă de siguranță națională”.

Nu știm cum arată lumea lui 2020 pentru care ne pregătim copii azi, dar cu siguranță ne dorim dascăli motivați, adaptabili, bine antrenați și, de ce nu, inovatori pentru un viitor mai bun pentru noi toți. Ne dorim politicieni responsabili, care să creeze un pact pentru educație pe termen lung pentru Romania, astfel încât să putem avea predictibilitatea necesare pentru noi toți. De lamentari, rugăciuni zadarnice și speranțe false ne-am cam săturat de 25 de ani încoace! Copiii noștri nu au vreme și nici noi.

Data articol: 23 martie 2015
© 2025 Amalia Sterescu Designed by: Live Design