Despre eșec, cu onestitate
E Ș E C. Brr, nu prea ne place, nu? Tare sunt curioasă să știu ce informație vă vine în minte când citiți cuvântul eșec? Amintirea unui refuz, durerea unei nerealizări, stinghereala unei situații neplăcute? Vedeți voi, de multe ori asociem eșecul cu un element negativ. În școala românească suntem educați că eșecul este opusul succesului. Oare?
Mă uit în sertarul meu cu eșecuri și vă asigur că s-au strâns câteva, poate nu răsunătoare dar suficient de dureroase pentru mine…
- Cand aveam vreo 20 de ani mi-am dorit sa ajung profesoară de istorie și nu am ajuns. Mi-am dorit apoi să lucrez cu copiii instituționalizați și am făcut diverse specializări dar nu am rămas în sistem, am terminat o facultate de drept dar nu am profesat o singură zi… Mi-am consolidat traiectoria profesională de abia dupa 30 de ani – când am ajuns să conduc echipe din ce în ce mai complexe și așa am rămas pe o traiectorie constant ascendentă…. Destinul îmi pregătise altceva – am continuat să educ, mi-am cultivat pasiunea pentru istorie, fac voluntariat dar pasiunea principală rămâne construcția durabilă a unui business – prin echipă și pentru oameni. Nicicând nu am muncit mai cu pasiune ca acum!
- Îmi vin în minte eșecuri legate de unii oameni pe care i-am ajutat să crească ca lideri, oameni care au confirmat o vreme extraordinar dar pentru că arseseră niște etape importante în evoluția lor ca lideri – au ratat ulterior ”glorios”. Am învățat și eu dar și ei din acest proces…
- Îmi mai vine în minte eșecul de a convinge niște ”decision makers” de la vârful corporației că pentru un centru multilingvistic Clujul era o opțiune mult mai bună decât India…Dar așa am ajuns să deschid în timp record, în doar cinci luni un centru de suport in Gurgaon – New Delhi și să ma expun la tot ceea ce implică managementul echipelor multiculturale.
Robert Kiosaki spunea ”Câteodată câștigăm și câteodată…învățăm” . Pentru că, din punctul meu de vedere, eșecul este un vehicul către succes și nu un inamic – cu condiția să înveți din el de fiecare dată! Asadar: ce e mai de impact în mintea ta: dorința de a avea succes sau teama de a eșua? Până la urmă, cea mai mare barieră în calea succesului este culmea, frica de eșec!
Dar dacă ne-am schimba modul în care ne raportăm la eșec? Dacă totuși am învățat dintr-un eșec, de ce să-l trec la pierderi și de ce nu la câștiguri? De obicei, măsurăm succesul sau eșecul după rezultat și nu după efectul pe termen lung. Dar, dacă l-am măsura după efect? Am înțelege că toate acele experiențe neplăcute pe care le numim eșec ne-au ajutat să clădim succesul de azi.
Există o reclamă celebră Nike – cu Michael Jordan – în care el spune: ”Am ratat peste 9000 de lovituri la coș în cariera mea, am pierdut peste 300 de jocuri, de 26 de ori mi s-a dat șansa să dau lovitura finală și am ratat – am ratat iar și iar și iar în viața mea. De aceea sunt omul de succes de astăzi.”
Eșecul este parte componenta a succesului cu condiția să înveți de fiecare data din el. Uitându-te în spate la 2016 – tu ce ai învățat din erorile tale? Este sau nu eșecul parte a succesului tău de azi?