Când lupii păzesc stâna
Azi noapte a fost o noapte urâtă, neagră și lipsită de speranță pentru țara mea. Mii de gânduri mi-au trecut prin minte dar nimic nu mi-a izbit mintea ca gândul asta dureros: un ‘89 inutil!
Cumpărați, mituiți cu 100 de lei în plus, manipulați cu televiziuni și jurnaliști fără de etică, ascultați si monitorizați mai ceva ca în vremea Securității, mințiți, îndatorați, învrăjbiți ca popor și furați, furați, furați – machiavelic de aceeasi hoardă veșnic la butoane. Fără fabrici, fără păduri, fără infrastructură, fără educație, fără sistem medical, fără etică, fără bun simț, fără…Excelăm la capitolul FĂRĂ.
Cum să le spun eu copiilor mei că de azi, în țara româneasca ai voie să furi ca și funcționar public în limita a ~44000 EUR? Că dacă furi nu ți se întâmplă nimic? Că dacă faci rău altor oameni, e ok, poți să scapi? Că cei care ne conduc țara iau măsuri chiar împotriva statului de drept? Cum să le spun că lupii au ajuns să păzeasca stâna?
Cum să le spun că o mână de hoți cu misiunea precisă de a elibera alți hoți ca să fure și mai mult, au violat în miez de noapte speranțele a 90000 de români ce și-au strigat indignarea pe strazi?
Să le mai spun că Europa și lumea în general, stau pe un butoi de pulbere și că o Românie slăbită, învrăjbită, coruptă e o pradă din ce în ce mai ușoară mai ales că doar idealiștii își imaginează poate că Trump și Putin nu-și vor împărți din nou zonele de interese…Dar ce contează asta pentru politicienii avizi de putere ce nu au România pe agenda lor de interese ci doar interesul personal? Ce mai conteaza munca celor care se străduie să promoveze România zi de zi, bașca munca celor din justiție ce au instrumentat peste 1000 de cazuri de corupție care acum iată, sunt fum în vânt, e ca și cum n-au existat…
Mă plâng în gândul meu cu furie și îngrijorare. Și mă sufoc din cauza acestui pumn vârât în gura tuturor celor ce au strigat sau s-au manifestat împotriva ordonanțelor strigătoare la cer.
Am ales să rămân în țara asta dintr-un patriotism perimat ar spune alții. Și da, îmi cresc cei trei copii în țara asta, așa cum e ea și asa cum pot mai bine. Muncesc din greu, onest pentru fiecare ban și îmi plătesc taxele ca un bun cetățean. Am mers la vot și mi-am dat votul de încredere unor perdanți de fiecare dată ca să nu câștige hoții. Dar azi noapte pentru prima oară mi-a trecut un gând pustiu prin cap: dacă aș fi tanar azi în țara asta, mi-aș lua câmpii și m-aș duce căci Hoția are rădăcini mult prea adânci.
Mi-e sufletul amar pentru țara asta. Și îmi voi striga durerea și indignarea așa cum pot – căci nu toți românii sunt hoți, nu toți profesioniștii de la butoane sunt corupți, nu toată opoziția e incapabilă, nu toți jurnaliștii sunt cumpărați, nu toti bunicii țin cu corupții pentru 100 de lei în plus, nu toti jandarmii sau soldații tării au inima impietrită când vine vorba de România! În inimile astea indignate în fața nedreptății, învrăjbirii, urii și hoției – îmi e toată speranța. Nu renunț! Nu renunța! E momentul de shut down și restart România!