Cum știi că ești pe drumul TĂU?
Acum un an îmi întrebam un prieten: ”Cum știi că drumul profesional pe care ești, este cel care trebuie?” Răspunsul a fost simplu: ”Simţi”.
Am simțit când nu eram pe drumul meu atunci când întrebarea “Ce caut eu aici?” îmi răsuna tot mai frecvent în gândurile-mi învălmășite. M-am mințit. Mi-am spus toate minciunile pe care mi le puteam spune ca să pot merge înainte atunci când îmi era mai greu. Și nu-mi era ușor – invidiam până și cățeii ce se lăfăiau la soare în diminețile de vară, fericiți și scăldați în căldura soarelui – atunci când eu trebuia să plec grăbită spre cine știe ce destinație – cu mintea la cifre, targeturi, bugete, echipe de sute de oameni. Zăcea în minte dorul de schimbare, de altceva – nu eram pe drumul meu și recunoașterea acestui fapt nu era suficientă – trebuia să-mi asum și consecințele a ceea ce implică o schimbare de direcție.
Și mi-am asumat-o. Cu curaj, nebunie, curiozitate. Mi-am permis să pornesc acum sau niciodată pe o cărare în care singura ghidare mi-a fost instinctul, experiența acumulată și ceea ce-mi dicta inima. Uneori noul meu drum se arăta clar plin de promisiuni, alteori mi-am permis luxul de a lăsa lucrurile să curgă de la sine și să iau ce era mai bun din ceea ce mi se întâmplă. M-au sprijinit cei apropiați mie și deși mă așteptam să fie mai mulți – orice suport a fost binevenit.
În această nouă călătorie către vocația mea am cunoscut oameni Buni, caractere puternice, profesioniști , mi-au ieșit în cale mâini întinse când aveam mai mare nevoie și am dăruit la rândul meu tot ce am putut: cunoștințe, informație, gânduri bune. Sunt împăcată pe noul meu drum, mă redescopăr zi de zi pe mine în noi roluri pe care nu știam că mi le pot asuma: consultant pentru antreprenori, coach pe public speaking și personal branding , profesor în licee, mentor pentru studenți sau antreprenori, public speaker.
Sunt fericită pentru că Dăruiesc și nu e satisfacție mai mare decât să știu că darul meu este bine primit. Când oamenii cu care vin în contact îmi scriu cuvinte ca cele de mai jos atunci știu. Știu că sunt pe drumul meu și această nouă călătorie e doar la început.
“Buna Amalia,
Cred că de la multă lume primești și auzi tot felul de…cat de mult te admir, apreciez sau că ești un model pentru multe dintre noi. Deci eu o să fac skip la partea asta Eu fac cercetare ….biologie moleculară, cancer și terapii alternative, însă după ce am participat la conferința “The Woman”, te-am ascultat și mi-am dat seama de un lucru… Rezultatele pe care eu le-am obținut de-a lungul tezei de doctorat și nu numai merită să aibă o altă destinație decât niște articole publicate în reviste științifice cu nu știu ce factor de impact. Așa am demarat un proiect, destul de îndrăzneț (cred eu, deoarece nu mi-am imaginat că pot face altceva decât laborator)… și am reușit să fac un produs pentru cei care suferă de această boală a secolului. Acum lucrez la brevete și atestate pentru a-l pune pe piață, lucru ce nu e foarte simplu fiindcă o mulțime de hârtii și hârtiuțe sunt de făcut! Sunt convinsă că voi reuși ! Mai mult, împreună cu soțul meu am început să lucrăm la o revistă, cu și despre nunți și sperăm cât mai curând să o publicăm online! Tu ești “vinovata” de toate astea și îți mulțumesc! Despre prezentarea de săptămâna trecută de la Business Days…cuvintele nu își au sensul!” Zorita Diaconeasa
Scriam deunăzi că nu foarte mult sunt norocoșii ce își decopera vocația de timpuriu și mai spuneam că nici cei ce nu au descoperit-o încă nu sunt niște ghinioniști căci însăși această explorare permanentă a sinelui, a capacităților și limitelor noastre este o călătorie palpitantă și plină de învățăminte pe care nu aș rata-o pentru nimic în lume.
Tu cum știi că ești pe drumul Tău? Ce te face să muncești cu pasiune? La ce visezi cu ochii deschiși? Ce hobby ar putea deveni noua ta ocupație? Și dacă ar fi să dai o notă motivației tale actuale pentru job-ul tău – de la 1 la 10, ce notă ți-ai da?
Redescoperă-te cu curaj și nu te teme de reinventare, schimbarea e în puterea TA!